Pe scena
literaturii româneşti
SEMN DE LA SFÂNTUL ANDREI!
Iată că
Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Andrei ca revista “Sămănătorul”
să apară exact la trei ani de când EL, Marele şi Bunul Dumnezeu,
L-a chemat pe regretatul Artur Silvestri în trupa Lui de scriitori
adevăraţi din ceruri, scriitori fără teamă de puterea
politică, fără teamă de cozile de topor ale
străinătăţii care-şi pregăteau Debarcarea în
România.
Şi a fost ziua Z
când “Meliţele Occidentului” desantate lângă Mosckvici-urile gorbacioviste
de Coaliţia Serviciilor Secrete Est-Vest, erau primite cu urale de români,
li se deschideau porţile “Televiziunii Libere” şi pregăteau de
pe ecrane măcelul împotriva poporului răsculat. Pentru că nu se
dă “JOS COMUNISMUL” când vrea românul obidit, ci când vrea şi în
forma care vrea străinătatea, mai marii mânuitori ai capitalului
mondial ce căsăpesc azi naţiunile pentru petrol!
Ne uităm năuci
cum plătim în anul 2011 pe securiştii ce împuşcau atunci
mulţimea, cum ameninţă ei presa, câtă a mai rămas liberă
azi, ca să nu aflăm că
săracii României le plăteau lor ieşirea din
ţară pentru a munci fără ca nimeni din occident să le
fi cerut românilor aceasta. Ne uităm în zilele acestui noiembrie la
televiziuni cum au pus ei mâna pe casele de protocol ale lui Ceauşescu în
loc să stea în ele tineretul care fu nevoit să devină slugă
băncilor străine. Pentru că cei care s-au împrumutat
sărmanii de ei, vor plăti înzecit “garsonierele” cumpărate în suprafaţă
egală cu a celulelor muncitorilor din lagărele hitleriste, ce montau
tancurile “Panzer” ucigaşe!
Nicio constituentă românească a
societăţii nu a rămas neatinsă de scenariile celor care ne
scuipă în faţă din ecranul televizorului. Ceata desantului
antiromânesc din decembrie 1989 a făcut pui şi în loc ca noii chiaburo-securişti
să fie apostrofaţi la televiziuni, vedem cum “neo-meliţele”
şcolite de Fundaţiile Capitaliştilor Mondiali, angajate
“moderatoare” la TVR-urile 1,2,3, ..., hd, i, ... îi lasă să îşi
etaleze tupeul şi mârlănia sfidând poporul sărac în direct.
Adă-l Sfinte Andrei
înapoi pe pământ pe Artur Silvestri să vadă şi el că
cei cu care s-a luptat la Revista “Luceafărul” sunt acum bine mersi iar
noi am luat locul lui, noi România Tainică, luptând în continuare cu sforarii
de serviciu! Se clatină şi scârţâie capitalismul din toate
încheieturile dar uite că nu cade cum căzu comunismul lui Dracula!
Pentru că noi drăculeni crescură an de an sub ploaia
occidentală, dă doamne o secetă Dumnezeiască că primii
care vor muri vor fi neo-capitaliştii neînvăţaţi cu munca
ci numai cu huzurul iar ţăranul nostru săracul va găsi ca
întotdeauna miraculoasele lui tehnici de supravieţuire.
*
* *
Uite că nu mă
pot abţine să nu le-o zic! Dar când dezastrul îţi
copleşeşte ţara nu poţi să stai deoparte de viaţa
politică, nu poţi să nu acuzi inepţiile ei economice,
“soluţiile” ei dezastruoase pentru popor şi nocive chiar pentru
întreaga planetă prin distrugerea echilibrului natural.
Există însă
înăuntrul nostru, în subconştientul fiecăruia, o reacţie
ascunsă de împotrivire la
regimurile autoritare şi nu e musai să “critici” prin articole de
presă pe cei care ne-au adus la sărăcie. Iată, distinsa
Doamnă Brăescu prin lansarea primului volum de opere complete ale lui
Artur Silvestri, nu împlineşte numai o dorinţă a regretatului om
de cultură, nu îndeplineşte numai o cutumă
creştinească, nu cinsteşte numai amintirea soţului preţuit ci dă o lovitură
mortală tuturor fariseilor care şi-au ferchezuit după 1989
propria biobibliografie care fusese împuţită de ode şi
preamăriri ceauşiste, acum arătând cu degetul spre alţii
că au făcut asta.
N-am deocamdată
cartea lansată dar vreau să găsesc în seria de critică
literară “UNIVERSUL LECTURILOR FERICITE” nume (deşi nume nu prea
dădea AS) de pe vremea când eram singurul abonat din Tismana la revista
“Luceafărul”. Vreau nume pentru că nu mai suport să le văd
mutrele pe ecran, pentru că nu mai vreau ca lui Artur Silvestri să-i
fie atribuite cuvinte nemernice, cuvinte de mahala spuse de aceşti
mahalagii iluştri ai televiziunilor.
Am văzut acum la
debarcarea lui Gioană, pe unul din ei de care eu m-am ciocnit pe
wikipedia. Nu-i dau numele că-i fac reclamă. Acum câţiva ani
poate era mai cunoscut ca mine în presă, nu m-apucasem de scris şi
nici măcar nu-l cunoscusem pe AS dascălul meu dar acum mă dau
tare mare şi sunt mare, pentru că eu nu mă gudur pe lângă
cei care se saltă pe cadavrele altora cum face el acum prin orice
mijloace. Să-l fi văzut în ce nebunie era şi cu ce gură
falsă râdea când din studio se afişau videoclipuri cu Gioană! Cu
părul lins pe-o parte, în sacou cenuşiu de velur, fără
cravată, se dădea urban dar prin toţi porii lui
răzbătea sămânţă suburbană, adresând doamnelor
din studio glume spurcate de cartier, întrerupând mitocăneşte pe
ceilalţi vorbitori şi mare minune să nu fi fost şi beat!
Iată de ce e
importantă opera criticului Artur Silvestri! Dacă n-aş fi fost
avizat cine-i personajul glumeţ, vorbăreţ şi
zâmbăreţ ar fi trecut de mine neobservat! Şi sunt sigur că
mulţi s-au lăsat înşelaţi de prestaţia lui din studio!
Ori, un om avizat face cât zece şi asta aştept eu de la seria
nouă de cărţi ale lui Artur Silvestri!
Peste timp, toţi
căţeii aceştia de pe la televiziuni îşi vor pierde
dinţii, vor fi copleşiţi de noul val necazon de literatură
şi adevăraţii eroi ai neamului vor fi scoşi iar la vedere.
Atunci vor reînvia Eminescu,
Creangă, Coşbuc, Caragiale şi alţii punându-i din nou pe
meritatul lor loc. Vor fi scoşi din manualele şcolare
“lătrăii” de azi (formulă consacrată a Marelui
Cârmaci) şi mironosiţele
băsesciene, fiind incluşi acolo adevăraţi oameni de
cultură ai secolului XX care n-au lăsat fără continuitate
adevărata noastră literatură chiar şi pe timpul
comunismului.
Pentru că noi
România Tainică şi Tăcută a lui Artur Silvestri vom
copleşi prin mijloacele tehnice de azi oastea cobzarilor puterilor
efemere. Avem ca arme, reţeaua Internet, imprimante să scoatem în
fiecare cătun o revistă literară sau şcolară, avem
dorinţa de a-i învinge pe cei care ne-au băgat mâinile în buzunare,
minţindu-ne că astfel ne va veni bunăstarea.
Revista Sămănătorul scoate la
lumină vechi pilde, arătând ce vor păţi iubitorii de
arginţi (pag. 36, “Ştefan cel Mare şi hatmanul”), ţinem
neabătut învăţătura silvestriană de a promova autori
noi sau autorii consacraţi cu scrieri valoroase şi inedite care n-au
şanse în jungla editorială şi partinică de azi. Revista
noastră promovează iniţiativele Ligii Scriitorilor Români de a
scoate reviste noi, redistribuindu-le adresa electronică, cuvântul nostru
de ordine fiind solidaritatea şi atitudinea civică. Cuvânt liber
şi nepartizan. Cuvânt al României Tăcute, nu al noilor ciocoi!
Editura
Semănătorul online, Revista Sămănătorul, sutele de
reviste ARP, zecile de reviste judeţene sub egida Ligii Scriitorilor
Români, suntem aidoma învăţătorului Simion al lui Grigori
Chirileanu ce recoltează povestea lui
“Ştefan cel Mare şi hatmanul” de la moşneagul Vasile
Morariu din cătunul Glodeni, jud. Vaslui şi o redă altora ca
învăţătură!
Prof. Nicolae N. Tomoniu
Articol scris pentru revista Epoca
![]()
Conversaţi cuminţi aici: pareri@tomoniu.ro