Cartea „Sfântul Nicodim de la Tismana” a fost tipărită într-un singur volum de 224 de
pagini din care 40 pagini color,
la Editura „Cuget Românesc* Bârda şi
costă 20 lei/exemplarul fără taxe poştale
Pentru
comenzi scrieţi pe adresa Parohia Malovăţ, comuna
Malovăţ, judeţul Mehedinţi, cod poştal 227 315
Persoană
de contact: Pr. Prof. Dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, Comanda prin mail: parohiamalovat2@gmail.com
CE PUTEM CITI ÎN CARTE
DESPRE
SFÂNTUL NICODIM, NEAMUL BASARABILOR,
ISIHASM,
VALEA SACRĂ A TISMANEI
ŞI MULTE ALTE CAPITOLE INEDITE
Noua
lucrare tipărită prin grija cunoscutului Pr. Prof. Dr. Alexandru
Stănciulescu-Bârda din Mehedinţi, grupează manuscrisele mele
principale scrise pe tema biografiei Sfântului Nicodim de-a lungul anilor. Ea
cuprinde trei mari părţi:
-
articole biografice ale Sfântului Nicodim, scrise cu ocazia simpozionului legat
de comemorarea a 600 de ani de la săvârşirea vieţii sale
pământeşti, în anul 2006, declarat „ANUL SFÂNTUL NICODIM DE LA
TISMANA”;
- un
studiu critic asupra primei biografii a sfântului scrisă de Ştefan
Ieromonahul şi reeditarea în întregime a acelei biografii care n-a mai
fost retipărită din anul 1892;
- viaţa isihastă a Sfântului Nicodim
de la Tismana în lumina ultimelor cercetări privind vechimea locurilor
sfinte de la Tismana şi cu o incursiune în conjunctura istorică a
veacurilor XIII-XIV.
Nu pot
să nu atrag atenţia acestei ultime părţi pentru că ea
reprezintă chintesenţa a tot ceea ce am scris eu despre această
mare personalitate a Balcanilor, despre neamul basarabilor întemeietorii
Ţării Româneşti şi despre valoarea şi dimensiunea
energetică a Văii Tismanei remarcată încă de pe vremea
geto-dacilor.
Mişcarea
isihastă, ca şi alte mişcări spirituale din jurul veacului
al XIV-lea, au făcut ca această emulaţie panortodoxă
să unifice mental şi spiritual un întreg spaţiu de
civilizaţie, ameninţat de războaie, de crize politice şi
mai ales de crize religioase deoarece, după cruciadele catolice se
zărea la orizont ameninţarea islamică.
Peste
frontierele politice din regiune, clerici şi reprezentanţi ai artei
şi culturii, se mişcă parcă liber pe întreg spaţiul
ortodox, de la Baltica la Mediterana şi dominaţi de spiritul
universal, dezvoltă un adevărat fenomen care având precursori pe
Evagrie Ponticul, Macarie Egipteanul, Diadoh al Foticeii, Ioan Scărarul,
conduce spre isihasmul clasic al lui Grigorie Palama, Nicolae Cabasila şi
Simeon, toţi trei fiind arhiepiscopi ai Tesalonicului, apoi la isihasmul
lui Grigorie Sinaitul şi al altora.
Mari
personalităţi dedicate unor valori morale, spirituale şi
culturale supranaţionale, dincolo de limbă şi frontiere,
generează acest fenomen care explică şi înflorirea
cultural-artistică extraordinară din aceea perioadă în ciuda
prăbuşirii Imperiului Bizantin
şi al statelor sud-dunărene slave.
Abordarea raporturilor vlaho-bulgare din
secolele XIII-XIV şi sârbo-române din secolele XIV-XVI, prin prisma
cutumelor religioase sunt esenţiale pentru înţelegerea faptului că mişcările politice
şi migraţiile evului mediu n-au afectat organizarea internă a
formaţiunilor prestatale închinate vremelnic marilor imperii, ele având ca
piloni principali modelul politic universal oferit în plan laic de romani
şi creştinismul, lăsat de Dumnezeu pe pământ prin fiul
său Iisus Hristos, ca model spiritual pliat pe vechile religii
precreştine presărate de Dumnezeu în acest spaţiu, o dată
cu facerea lumii.
Marele
rol al Sfântului Nicodim la Tismana este constituirea după regula
athonită, a celor dintâi sihăstrii cu viaţă de obşte.
De ce a făcut acest lucru aici şi nu în altă parte?
Cartea
aduce aici o clarificare extrem de preţioasă: aşezăminte
sihăstreşti autohtone existau deja dinaintea misiunii Sfântului
Nicodim la noi. Eu vorbesc de biserica din lemn dinaintea bisericii din zid a
Mânăstirii Tismana, aduc argumente că asemenea biserici
"schismatice" mai existau multe în spaţiul valah şi nu în
ultimul rând ci chiar principal, evidenţierea unui simbolul sacru
fiinţat prin ritualurile geto-dacice din perioada Marelui Zalmoxe şi
anume, „Mama”, rod al simţirii de către păstorii din zonă a
unei încărcări energetice dată de Dumnezeu în întreaga Vale a
Tismanei.
Tocmai
datorită existenţei unei vieţi organizate înaintea venirii cetei
de călugări isihaşti la Tismana, am considerat necesar să
fac şi o incursiune în cutumele şi ritualurile legate de alegerea
conducătorilor într-un spaţiu geografic vlah dat, deoarece foarte
puţini s-au aplecat asupra studierii alegerii domnului pe criterii
ereditar-elective şi ungerii lui cu înaltul titlu „ιω”.
Confuziile
legate de primul întemeietor de ţară românească dispar
odată ce se pun în faţă aceste criterii. Negru Vodă
rămâne atunci, doar ca simbol al unor personaje legendare identificate
într-un spaţiu local, exact precizat iar întemeierea Ţării
Româneşti este un act ce se desfăşoară treptat şi
normal în timp, mai întâi sub Lytuon-Litovoi, care smulgând cu forţa
armelor din mâna tătarilor Voievodatul lui Seneslau, întemeiază
Ţara Românească din jurul Oltului, în anul 1292, fapt ce-i atrage
moartea, peste un an, într-o ambuscadă la Râul Bărbat pusă la
cale de magistrul George, trimisul regelui ungar.
Apoi,
mişcarea eliberatoare sub Tihomir (Pacificul) şi marele Basarab se va
repeta, „până ce şi Români şi Unguri trebuie să se închine
Turcilor”, după cum spunea istoricul Dimitre Onciul.
Iată
aşadar o carte pe care eu o doresc nu numai ca o contribuţie în
clarificarea biografiei Sfântului Nicodim de la Tismana dar şi o carte
care poate lansa dezbateri asupra unor teme esenţiale de cercetare a
istoriografiei române.
Sper ca
de ea să se bucure toţi: de la creştinul simplu până la
cler - ca cititor avizat - dar şi mângâiere pentru eruditul dornic de
a-şi găsi liniştea cercetării în lectura ei.
Nicolae
N. Tomoniu, Tismana, august 2010.
Iată
cuprinsul cărţii:
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE 5
COMPLETARE CUVÂNT ÎNAINTE 8
PARTEA I 11
CAPITOLUL I 11
UNDE S-A NĂSCUT NICODIM 11
Argumente în favoarea ideii că micul sat Prilep din
Kosovo 18
este locul naşterii lui Nicodim 18
Argumente puţine în favoarea ideii că
oraşul Prilep din Macedonia este locul naşterii lui Nicodim 20
Există motive de reevaluare a biografiei lui Nicodim
privitor la această localitate Prilep din Kosovo? 20
CAPITOLUL II 22
VIAŢA LUI NICODIM ÎN SERBIA ŞI LA ATHOS. SATELE
STAREŢULUI NICODIM ÎN SERBIA 22
Sfântul Nicodim şi întemeierea bisericii
româneşti neatârnate 22
Copilăria lui Nicodim în Serbia 23
Personalitate de frunte a Muntelui Athos 26
Nicodim înălţător de biserici în Serbia
şi în Ţara Românească 28
Misiunea lui Nicodim la Bizanţ 31
Satele donate lui Nicodim în Serbia 34
CAPITOLUL III 38
ŞASE SECOLE DE LA ÎNTEMEIEREA 38
BISERICII ORTODOXE ROMÂNEŞTI NEATÂRNATE 38
Scurtă cronologie 38
Biserica sub Mircea cel Bătrân 39
CAPITOLUL IV 44
MÂNĂSTIRI ŞI BISERICI CONSTRUITE DE 44
SFÂNTUL NICODIM DE LA TISMANA ÎN ŢARA
ROMÂNEASCĂ 44
Vechi lăcaşuri de cult dinaintea venirii lui
Nicodim în Ţara Românească 45
Mânăstiri sau biserici construite de Nicodim 46
Manastirea Vodiţa 46
Manastirea Tismana 46
Manastirea Cozia 49
Mânăstirea Prislop 50
Mânăstiri sau biserici a căror organizare sau
întemeiere este, probabil, legată de activitatea Sfântului Nicodim sau al
ucenicilor săi 52
Mânăstirea Cotmeana 52
Mânăstirea Topolniţa 53
Mânăstirea Gura Motrului 54
Mânăstirea Vişina 55
PARTEA II-a 57
CUVÂNT ÎNAINTE AL FUNDAŢIEI TISMANA 57
Scopul Nostru 57
Lucrarea lui Ştefan Ieromonahul 59
Mulţumiri Maicii Stareţe Ierusalima 62
Neconcordanţe de ordin istoric în cartea lui
Ştefan Ieromonahul 63
Prefaţa ediţiei din 1883 67
Predoslovie către cetitori 70
CAPITOLUL I 72
ÎN CĂUTAREA LOCULUI SFÂNT 72
Naşterea Sf. Nicodim 75
Botezul Sf. Nicodim 75
Sf. Nicodim hirotonisit diacon 79
Sf. Nicodim hirotonisit Arhimandrit de către
Patriarh 81
Viziunea dumnezeească a Sf. Nicodim 84
Minunea trecerii Dunării de către f. Nicodim 85
Construirea Vodiţei de către Sf. Nicodim 88
La Pişetori – Minunea găsirii locului sfânt 94
CAPITOLUL III 99
MINUNILE SFÂNTULUI NICODIM ÎN FAŢA DOMNITORILOR. RIDICAREA
LUI LA CERURI 99
CAPITOLUL IV 114
ASCUNDEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI. DISPARIŢIA
SICRIULUI 114
PARTEA a III-a 127
CAPITOLUL I 127
VECHIMEA LOCURILOR SFINTE DE LA TISMANA 127
Ocrotirea ctitoriei Sfântului Nicodim de la Tismana 127
Locurile sfinte de la Tismana şi cele două
etapte ale găsirii lor 130
Teoria celui de-al treilea ochi 136
A doua ţintă a lui Nicodim: închinarea noului
jertfelnic 139
Identificarea simbolului sacru al mamei 143
Continuitatea spaţiului sacru de la Tismana în creştinism 145
CAPITOLUL V 149
ISTORIA VEACURILOR DINAINTE DE ÎNFIINŢAREA
ARHIMANDRIEI DE LA TISMANA 149
Incursiune în conjunctura istorică sud
Dunăreană 149
Condiţii prielnice pentru afirmarea neamului
basarabilor şi consolidarea banatelor, cnezatelor şi voievodatelor
lor 152
Ortodoxia după Marea Schismă 158
Cutume basarabeşti care au condus la întemeiere de
ţară 163
O lovitură decisivă dată
diversioniştilor internet 171
Tismana şi basarabii 172
Biserică la Tismana - o necesitate a neamului
basarabilor 174
CONCLUZII DE FINAL ALE AUTORULUI LA ACEST VOLUM 179
CUPRINS 181
Conversaţi
cuminţi aici: pareri@tomoniu.ro